În culisele puterii comuniste, tensiunile nu existau doar între liderii politici, ci și între soțiile acestora. Una dintre cele mai cunoscute rivalități din epoca Ceaușescu a fost cea dintre Elena Ceaușescu și Nina Iliescu, soția lui Ion Iliescu. Potrivit mărturiilor din epocă, relația dintre cele două femei a fost marcată de invidie, diferențe intelectuale și o competiție pentru influență și respect.

• Uite ce bine e să ai tot ce vrei într-un singur loc. În Digi Online vezi și filme și sport și documentare și desene animate! Hai să vezi cât de ușor ai acces, doar cu un click, dacă ai cont DIGI.ro!  

Ion Iliescu, considerat la acea vreme un comunist cu „față umană”, nu a fost niciodată pe placul Elenei Ceaușescu. Antipatia s-a extins și asupra soției sale, Nina, care, spre deosebire de „tovarășa” Elena, nu căuta notorietatea publică și nu își afișa realizările cu ostentație.

Nina Iliescu, născută Elena Șerbănescu, era doctor în chimie, absolventă a Universității de Stat din Moscova și specializată în domeniul coroziunii metalelor. A lucrat în cercetare și era respectată în mediul academic pentru competență și seriozitate. Această recunoaștere reală, bazată pe muncă, contrasta puternic cu imaginea Elenei Ceaușescu, al cărei statut de „savant de renume mondial” era adesea pus sub semnul întrebării.

Citește și: Povestea relației lui Ion Iliescu cu soția lui, Nina Iliescu. Cum au dus o căsnicie de peste 70 de ani și de ce n-au avut copii

Popularitatea discretă a Ninei în cercurile intelectuale, eleganța sa naturală și frumusețea neostentativă au fost, potrivit apropiaților epocii, motive constante de iritare pentru soția dictatorului. Într-un regim obsedat de imagine și control, simplitatea Ninei Iliescu era, în sine, o formă de rezistență tăcută.

Elena Ceaușescu, obsedată de control absolut

Din anii ’70, Elena Ceaușescu a devenit o figură centrală în aparatul de stat, controlând numirile în funcții-cheie și influențând decizii politice majore. Ca președinte al Consiliului Național pentru Știință și Tehnologie, își impunea voința în cercetare și în structurile guvernamentale, promovând doar persoane loiale.

Această nevoie obsesivă de control se manifesta și în viața personală a celor din jur. Foști apropiați, precum ofițerul de Securitate Dumitru Burlan, au povestit cum Elena Ceaușescu teroriza personalul din reședințele oficiale. Își verifica angajatele prin metode bizare – ascundea frunze sub covor sau lipea bandă adezivă pe cada de baie pentru a testa dacă fusese curățată corespunzător. Un astfel de caracter autoritar nu putea accepta prezența unei femei educate și independente, care nu dorea să intre în jocul de imagine al puterii.

Citește și: Ce spunea Ion Iliescu în ultimul interviu: „Am trăit viața cu multe viteze, vârste, vocații! Mesajul pe care l-a avut pentru soția lui

Deși Nina Iliescu a evitat expunerea publică, poziția sa de soție a unui lider important din partid o aducea inevitabil în atenția cercurilor politice. Faptul că refuza titlurile pompoase, preferând să rămână în plan secund, a fost interpretat de Elena Ceaușescu drept o formă de superioritate mascată.

În realitate, discreția Ninei Iliescu era un mod de a-și proteja viața personală într-o epocă în care imaginea publică era controlată strict de partid. Această atitudine, dublată de respectul real de care se bucura în mediile academice, a făcut-o pe Elena Ceaușescu să o privească întotdeauna cu suspiciune și invidie.