Ironizat de bărbați, adorat de femei, Rudolph Valentino a fost primul sex-simbol masculin de pe marele ecran. A murit la 31 de ani
A fost unul dintre primele adevărate sex-simboluri ale marelui ecran și una dintre primele vedete de cinema cu adevărat globale. Se spune că femeile leșinau din cauza lui chiar în sălile de cinema, iar Rudolph Valentino nici măcar nu trebuia să rostească vreun cuvânt în filmele sale pentru a-și înnebuni admiratoarele.
Imigrantul italian cu privirea pătrunzătoare a cucerit Hollywoodul în doar câțiva ani și și-a câștigat porecle precum „Latin Lover” și „Great Lover”. Când, pe 23 august 1926, a murit subit la doar 31 de ani, a urmat ceva ce lumea acelor vremuri practic nu mai văzuse. Zeci de mii de fani devastați au invadat străzile New Yorkului, oamenii leșinau, vitrinele erau sparte, iar poliția cu greu reușea să țină situația sub control. Peste doar câteva zile se vor împlini exact o sută de ani de la moartea uneia dintre primele celebrități globale ale cinematografiei.
Rolurile care i-au adus faima mondială. Privirea lui pătrunzătoare a declanșat un val imens de popularitate
Rudolph Valentino s-a născut pe 6 mai 1895, sub numele Rodolfo Pietro Filiberto Raffaele Guglielmi, în Castellaneta, în sudul Italiei. În 1913 a plecat în Statele Unite, unde începuturile sale nu semănau deloc cu viața unui idol de la Hollywood. Printre altele, și-a câștigat existența ca dansator, iar treptat a început să apară și în fața camerelor de filmat, la început în roluri mici. Marea lovitură a venit în 1921, odată cu drama de război "The Four Horsemen of the Apocalypse". Tangoul său senzual a devenit una dintre cele mai cunoscute scene ale filmului, iar actorul aproape necunoscut s-a transformat practic peste noapte într-o celebritate de talie mondială.
La scurt timp a urmat filmul care l-a transformat definitiv într-o legendă, "The Sheik". Seducătorul exotic cu privirea pătrunzătoare a declanșat o adevărată nebunie în rândul spectatoarelor, iar Valentino a devenit prototipul cuceritorului de pe marele ecran. Au urmat alte filme de succes, precum "Blood and Sand" (1922), "The Eagle" (1925) și "The Son of the Sheik" (1926). Ultimele două au confirmat că uriașa sa popularitate nu dădea semne că s-ar stinge nici după câțiva ani.
Ironizat de bărbați, adorat de femei
Pentru epoca sa, Rudolph Valentino reprezenta un tip neobișnuit de star masculin. Era elegant, acorda o atenție deosebită aspectului său și apărea pe ecran mult mai senzual decât eroii americani clasici, duri și virili. Tocmai de aceea femeile îl adorau. Bărbații, însă, nu erau întotdeauna la fel de încântați. Unii îl ironizau tocmai din acest motiv, în timp ce criticii îi atacau înfățișarea și ajungeau chiar să-i pună la îndoială masculinitatea.
Controversele nu făceau însă decât să-i alimenteze și mai mult faima. La premiera newyorkeză a filmului "The Son of the Sheik", mii de oameni s-au înghesuit în jurul său, iar fanii i-au rupt, la propriu, hainele de pe el. Lumea showbizului pur și simplu nu era încă pregătită pentru celebrități atât de influente și de adorate.
Rudolph Valentino a murit de tânăr. S-a stins la 31 de ani, la apogeul carierei
Apoi a venit șocul. Pe 15 august 1926, Valentino s-a prăbușit la New York și a fost supus unei intervenții chirurgicale de urgență. Medicii au tratat, printre altele, un ulcer gastric perforat și o apendicită. La început părea că își va reveni, însă starea sa s-a înrăutățit brusc. Au apărut complicații grave, iar pe 23 august 1926 Valentino a murit la doar 31 de ani.
Moartea sa a declanșat însă o nebunie fără precedent până atunci. Potrivit estimărilor din epocă, aproximativ 100.000 de oameni s-au adunat în fața casei funerare din New York. Mulțimea încerca să pătrundă înăuntru, oamenii spărgeau geamuri, au avut loc confruntări cu poliția, iar pe străzi au fost trimiși zeci de polițiști călare și efective suplimentare. Au apărut chiar și relatări despre sinucideri sau tentative de sinucidere ale unor admiratoare devastate. Actrița Pola Negri, care susținea că fusese logodită cu Valentino, s-a prăbușit lângă sicriul acestuia.
Nici funeraliile nu au fost lipsite de o doză de spectacol hollywoodian. Lângă sicriu au stat, de exemplu, bărbați îmbrăcați în uniformele „Cămășilor Negre” fasciste italiene, despre care se spunea că formau o gardă de onoare trimisă de Benito Mussolini. Abia mai târziu s-a aflat că erau, de fapt, actori plătiți. După ceremonia de la New York, sicriul lui Valentino a traversat Statele Unite cu trenul până în California. Actorul a fost înmormântat la Hollywood.
Moartea nu i-a distrus însă legenda. Dimpotrivă, a consolidat-o definitiv. Valentino a murit în momentul de apogeu al faimei sale, iar ultimul său film, The Son of the Sheik, a devenit punctul final simbolic al unei cariere extraordinar de scurte, dar spectaculos de reușite. Nu vom afla niciodată dacă una dintre cele mai mari vedete ale filmului mut ar fi reușit să cucerească publicul și în era filmului sonor.
La 100 de ani de la moartea sa, numele lui Valentino rămâne un simbol al ascensiunii Hollywoodului. A fost una dintre primele celebrități adevărate create de marele ecran, cu tot ceea ce asociem astăzi cu statutul de star: faimă, bani, fani și o influență uriașă.
Moștenirea sa poate fi întâlnită și astăzi chiar și în medicină. Termenul sindromul Valentino este folosit pentru situația în care un ulcer gastric sau duodenal perforat provoacă simptome asemănătoare unei apendicite acute.