Sărbătoarea Sânzienelor este una dintre cele mai frumoase și misterioase tradiții din folclorul românesc. În noaptea magică de Sânziene, fetele nemăritate își pun dorințe și urmează ritualuri vechi, în speranța că își vor visa ursitul. Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri este acela de a pune busuioc sub pernă.

• Uite ce bine e să ai tot ce vrei într-un singur loc. În Digi Online vezi și filme și sport și documentare și desene animate! Hai să vezi cât de ușor ai acces, doar cu un click, dacă ai cont DIGI.ro!  

Citește și: Tradiții de Sânziene. Ce se face în noaptea de 23 spre 24 iunie 2024

Când se pune busuioc sub pernă de Sânziene

Conform tradiției populare, busuiocul se pune sub pernă în noaptea de 23 spre 24 iunie. Se spune că, în această noapte, fetele care își pun busuioc sub pernă își vor visa ursitul sau vor primi semne despre viitorul lor în dragoste.

Pentru ca ritualul să fie complet, busuiocul trebuie sfințit sau cules chiar în ziua de Sânziene, din locuri curate, departe de aglomerație. Unele fete obișnuiesc să împletească și o coroniță din flori de Sânziene și să o așeze lângă pernă, alături de firul de busuioc.

Obiceiuri de Sânziene

Sânzienele sunt sărbătorite pe 24 iunie, iar această zi este încărcată de simboluri și tradiții. Iată câteva dintre cele mai cunoscute obiceiuri:

• Culegerea florilor de Sânziene: Aceste flori galbene, cu un parfum discret, sunt considerate magice. Fetele le împletesc în coronițe și le poartă pe cap sau le aruncă pe acoperișul casei pentru a afla dacă se vor mărita curând.

• Dansul și jocurile în poiană: Sătenii se adună pentru a dansa „Hora Sânzienelor”, un dans tradițional aducător de noroc și belșug.
• Ritualuri pentru sănătate și dragoste: Pe lângă busuiocul pus sub pernă, oamenii obișnuiau să se spele pe față cu roua dimineții de Sânziene pentru frumusețe și sănătate.

Sărbătoarea este asociată și cu protecția câmpurilor, a recoltelor și cu evitarea necazurilor, fiind considerată un moment magic în calendarul popular.

Cine au fost Sânzienele

În mitologia românească, Sânzienele sunt zâne bune, protectoare ale naturii și ale iubirii. Se spune că ele umblă prin păduri și pe câmpuri în această noapte specială, binecuvântând florile și aducând rod bogat.

Sânzienele mai sunt numite și Drăgaice și sunt considerate ființe blânde, dar și capricioase. Dacă nu sunt respectate prin obiceiuri și sărbători, ele se pot transforma în spirite răzbunătoare, aducând ploi și vijelii.

Legenda spune că, în noaptea de Sânziene, porțile cerului se deschid, iar lumea văzută și cea nevăzută se apropie. De aceea, visele din această noapte au o încărcătură specială și sunt considerate semne trimise de ursită.

''Ritualul agrar asociat solstiţiului de vară este cunoscut şi drept Cap de vară, Drăgaica, Sânziene, Amuţitul Cucului. Este o sărbătoare importantă în lumea satului românesc, împletire a cultului solar şi tradiţiei creştine, cu semnificaţii legate de fertilitate, sănătate şi dragoste; acum se culeg plantele de leac, se află norocul la animale, mersul recoltelor şi ursitul tinerelor fete, se fac ritualuri de grăbire a măritişului, de viaţă lungă şi fecunditate, dar şi pentru alungarea spiritelor rele şi pomenirea morţilor, a 'moşilor de Sânziene', pentru că acum se crede că cerurile se deschid şi lumile se întrepătrund'', se arată pe site-ul muzeul-satului.ro.

Citește și: Mesaje de Rusalii. Urări și felicitări frumoase pentru toți cei care își serbează onomastica