Sânzienele sau Drăgaica. Tradiții, superstiții și semnificație
Sânzienele sau Drăgaica se sărbătoresc, în tradiția populară, anual, în ziua Sfântului Ioan Botezătorul, pe 24 iunie. Se spune că în noaptea de Sânziene, cea dintre 23 și 24 iunie, se deschid porțile cerului și lumea de dincolo vine în contact cu cea pămanteană.
An de an, creștinii ortodocși serbează nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, cel care l-a botezat pe Iisus Hristos în apa Iordanului. În calendarul popular, sărbătoarea este denumită Sânziene în Ardeal şi Drăgaica în Muntenia și Oltenia.
Din punct de vedere calendaristic, Sânzienele marchează apropierea de mijlocul verii și reprezintă momentul de cotitură al verii către iarnă, finalul muncilor agricole și pregătirea pentru recoltat. De asemenea, ziua de Sânziene este și ziua în care păsările încep pregătirile pentru sezonul rece.
Sub aspect religios, în ziua de 24 iunie, în Bucovina se sărbătorește cu mare fast aducerea moaștelor Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava. Pentru pomenirea morților se fac pomeni îmbelșugate și se pun flori mirositoare pe morminte.
Ce sunt Sânzienele și care e semnificația lor
Sânzienele își au originea într-un străvechi cult solar. Numele lor provine de la zeița romană Santa Diana, patroana vânătorilor și a pădurilor, însă mai sunt cunoscute și ca Frumoasele, Zânele sau Drăgaicele.
Dacă ar fi să ne luăm după legende, se spune că Sânzienele sunt niște ființe foarte frumoase, care trăiesc pe câmpii sau în păduri. În noaptea dintre 23 și 24 iunie, ele se prind în horă și oferă florilor sau buruienilor întrebuințări deosebite.
Plantele pe care dansează devin de leac şi îi ajută pe oamenii să amelioreze sau să vindece bolile de care suferă.
Tradiții de Sânziene sau Drăgaica
Sărbătoarea Sânzienelor mai este cunoscută în popor și sub denumirea de Amuțitul Cucului. Se crede că, dacă cucul încetează să cânte înainte de Sânziene, vara va fi secetoasă.
Pentru a fi sănătoși și avea spor în muncă, în acest moment de început al secerișului, oamenii își pun în jurul mijlocului tulpini de cicoare.
Fetele strâng flori de Sânziene, pentru a le pune sub pernă în noaptea premergătoare sărbătorii, în credința că își vor visa ursitul.
Roua din noaptea de Sânziene are puteri magice; în multe părți ale țării se crede că ,dacă te stropești cu ea pe trup, acesta va deveni frumos și suplu; dacă te speli cu ea pe față, vei fi chipeș și mândru.
Potrivit tradițiilor, fetele mari culeg de pe câmp flori de sânziene și împletesc cununi. Apoi aruncă peste case coronițele. Dacă se lovesc sau se agăță de horn, acestea vestesc o cununie apropiată.
Coroniţele împletite se păstrează până la anul următor, agățate la ușa de intrare a casei, ferestre, stâlpii porților, pietrele de hotar și pe crucile mormintelor, cu semnificația de a apăra oamenii, animalele și recolta.
Pentru alungarea spiritelor malefice, de sărbătoarea Sânzienelor se aprind focuri cu substanțe puternic mirositoare. Se buciumă și se strigă în jurul focurilor pentru alungarea spiritelor nefaste.
Superstiții de Sânziene sau Drăgaică
Spre deosebire de Rusalii, care sunt reprezentări fantastice aducătoare de rele, Sânzienele sunt zâne bune. Totuși, ele pedepsesc pe cei care nu le sărbătoresc corespunzător.
Legenda spune că se răzbună pe femeile care nu le serbează pocindu-le gura. Nici bărbații nu scapă ușor - cei care au jurat strâmb sau au făcut unele fapte rele vor suferi pedepse îngrozitoare.
Cine nu respectă Drăgaica poate avea parte de multe nenorociri: cel care spală, coase sau mătură în ziua de sărbătoare poate muri fulgerat.
Dacă Sânzienele îi apucă pe oameni cu porumbul necopăit, se zice că toamna nu are să aibă o recoltă bună. Se spune, de asemenea, că dacă plouă în ziua de Sânziene e semn de belșug: se vor face porumb, vin şi o seamă de bucate.
Foto: Shutterstock