Sărbătoarea de Sânziene este una dintre cele mai iubite și misterioase tradiții din folclorul românesc. În fiecare an, pe 24 iunie, românii celebrează atât Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, cât și vechile credințe populare legate de Sânziene, zânele bune ale verii. Printre cele mai cunoscute obiceiuri se numără și ritualul prin care fetele nemăritate pun busuioc sub pernă pentru a-și visa ursitul.

• Uite ce bine e să ai tot ce vrei într-un singur loc. În Digi Online vezi și filme și sport și documentare și desene animate! Hai să vezi cât de ușor ai acces, doar cu un click, dacă ai cont DIGI.ro!  

În 2026, tradiția se păstrează la fel ca în anii trecuți și este respectată în noaptea dintre 23 și 24 iunie, considerată una dintre cele mai magice nopți ale anului.

Citește și: Tradiții de Sânziene. Ce se face în noaptea de 23 spre 24 iunie 2024

Când se pune busuioc sub pernă de Sânziene

Busuiocul se pune sub pernă în seara de 23 iunie, înainte de culcare, în noaptea care precedă sărbătoarea de Sânziene.

În multe zone ale țării, fetele aleg busuioc sfințit și îl așază sub pernă după ce rostesc o rugăciune. Potrivit credinței populare, planta are puteri de protecție și purificare, iar în această noapte specială poate ajuta la aflarea unor răspunsuri legate de dragoste și viitor.

În unele regiuni, busuiocul este însoțit și de flori de sânziene culese în aceeași zi, considerate simboluri ale iubirii, fertilității și norocului.

De ce se spune că fetele își pot visa ursitul

Una dintre cele mai vechi superstiții românești spune că în noaptea de Sânziene granița dintre lumea văzută și cea nevăzută devine mai subțire, iar visele capătă o semnificație aparte. Din acest motiv, fetele nemăritate pun busuioc sau flori de sânziene sub pernă, în speranța că își vor vedea în vis viitorul soț.

Bătrânii spuneau că visele din această noapte pot conține semne despre viitor, despre iubire sau despre alegerile importante care urmează să fie făcute. De aceea, multe tinere respectau cu strictețe ritualul și încercau să adoarmă cu gândul la persoana iubită sau la dorința de a-și întâlni alesul.

Chiar dacă astăzi obiceiul este privit mai degrabă ca o tradiție frumoasă decât ca o certitudine, el continuă să fie respectat în numeroase comunități din România.

Alte tradiții și superstiții de Sânziene

Noaptea de Sânziene este asociată cu numeroase ritualuri și credințe populare.

Printre cele mai cunoscute se numără:

• culegerea florilor de sânziene înainte de răsărit;
• împletirea coronițelor din flori galbene;
• aruncarea coronițelor pe acoperișul casei pentru aflarea norocului;
• aprinderea focurilor ritualice pe dealuri și câmpuri;
• scăldatul în roua dimineții de Sânziene, considerată aducătoare de sănătate și frumusețe;
• păstrarea florilor de sânziene la ferestre sau în casă pentru protecție împotriva răului.

În unele zone ale țării se spune că în această noapte se deschid cerurile, animalele pot vorbi, iar comorile ascunse devin vizibile pentru cei aleși.

Cine sunt Sânzienele în credința populară

În mitologia românească, Sânzienele sunt considerate zâne bune, protectoare ale naturii, ale recoltelor și ale iubirii. Ele sunt descrise ca fete frumoase care dansează în poieni și pe câmpuri în noaptea de 23 spre 24 iunie.

Potrivit tradiției, atunci când oamenii le respectă sărbătoarea, Sânzienele aduc belșug, sănătate și noroc. În schimb, dacă sunt ignorate sau ofensate, ele se pot transforma în ființe răzbunătoare care provoacă pagube culturilor și necazuri oamenilor.

Originea lor este legată de vechi credințe precreștine și de cultul naturii, iar numeroși cercetători consideră că numele Sânzienelor provine din asocierea cu zeița romană Diana, protectoare a pădurilor și a fertilității.

Citește și: Cele mai norocoase zile pentru nunți în 2026. Ce date sunt considerate ideale pentru căsătorie