Branch,Of,Blossoming,Cherry,Tree,With,Red,And,White,Martisor
Divertisment

Mărțisor, martie, primăvară. Shutterstock

Martie, tradiții și obiceiuri. Ce e bine să faci în ziua cu Lună Plină, potrivit astrologiei orientale

Sărbătoarea Mărţişorului marchează începutul lunii martie, a treia lună a anului în calendarul gregorian, cu 31 de zile. 

Zilele Babei

La 1 martie, în calendarul ortodox, este ziua Evdochiei, o femeie martir, numită şi Dochia. Sărbătoarea este, de fapt, apriori timpurilor creştine, iar Dochia este un personaj păgân.

Legendele spun că Baba Dochia era, printre altele, o femeie care aducea zilele urâte de la începutul lunii martie, numite şi Zilele Babei (primele 9 sau 12 zile ale lunii martie).

Zilele Babei corespund cu zilele de urcuş ale Babei Dochia cu oile la munte, urcuş dedicat morţii şi renaşterii sezoniere a zeiţei agrare şi a timpului calendaristic, în preajma echinocţiului de primăvară. Astfel, la români, simbolul mărţişorului este corelat şi cu Baba Dochia, după unele tradiţii, firul Mărţişorului fiind tors de aceasta în timp ce urca cu oile la munte, potrivit www.crestinortodox.ro.

Martisor-,9,Layers,Of,Clothing,Of,Baba,Dochia
Mărțisor, martie, primăvară. Shutterstock

De unde vine denumirea lunii martie

Denumirea lunii martie vine din latinescul "martius", numele zeului Marte (Mars în latină), fiul lui Jupiter şi al Junonei, fiind una dintre cele trei divinităţi protectoare ale Romei (alături de Jupiter şi Quirinus), potrivit traditii.ro.

Romanii îl considerau drept protectorul lor şi tatăl lui Romulus. Era, la origine, zeul renaşterii naturii, devenind mai târziu zeul războiului şi al agriculturii. A fost identificat de timpuriu cu Ares, din mitologia greacă. Grecii numeau luna martie ''Elaphebolion''.

În tradiţia noastră populară, luna martie se numeşte: Mărţişor, Germinar, Făurel.

Sub împăratul Romulus al Romei, anul începea cu această lună. Abia în anul 45 î.Hr., Iulius Cezar a introdus Calendarul iulian, anul debutând la 1 ianuarie.

Martie începe cu aceeaşi zi a săptămânii ca şi februarie (cu excepţia anilor bisecţi) şi noiembrie, în fiecare an.

Soarele și Luna. Echinocţiul de primăvară

La începutul lunii, Soarele răsare la ora 6:54 şi apune la ora 18:03, iar la sfârşitul lunii răsare la ora 6: 59 m şi apune la 19:41.

Primăvara astronomică începe în 2023 odată cu echinocţiul de primăvară care are loc la 21 martie: 23:24. Este momentul în care Soarele, în mişcarea sa anuală, trece prin punctul de intersecţie a eclipticii cu ecuatorul ceresc, ziua fiind egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ. Există două astfel de fenomene: echinocţiul de primăvară şi echinocţiul de toamnă.

De la un an la altul, fenomenul nu se produce la aceeaşi dată, întrucât anul calendaristic nu este egal cu anul tropic. Echinocţiul de primăvară reprezintă momentul când Pământul este cel mai aproape de Soare şi, începând de la această dată, durata zilei va fi în continuă creştere, iar cea a nopţii în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstiţiul de vară.

Ingredients,For,Romanian,Mucenici,Or,Macinici:,Figure,Eight,Pasta,,Boiled
Măcinici/Mucenici. Shutterstock

Mucenicii sau Măcinicii

În 9 martie sunt prăznuiţi în fiecare an de către Biserica Ortodoxă Sfinţii 40 de Mucenici. Sărbătoarea creştină a Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia s-a suprapus cu începerea anului agricol tradiţional şi a generat o sărbătoare tradiţională românească, denumită Mucenicii sau Măcinicii.

Sfinţii 40 de Mucenici, care au trăit în vremea împăratului Licinius (308-324), prigonitor al creştinilor, erau soldaţi creştini şi făceau parte din Legiunea a XII-a Fulminata din Armenia. Ei erau de origine nu doar romani, ci şi greci şi armeni, conform crestinortodox.ro.

Aflând despre credinţa lor, Agricola, guvernatorul Armeniei, i-a silit să se închine idolilor. Pentru că au refuzat să facă acest lucru, cei 40 de mucenici au fost întemniţaţi timp de opt zile şi supuşi la chinuri, după care guvernatorul Armeniei i-a condamnat la moarte prin îngheţare, în lacul Sevastiei.

Concept,Of,Romanian,Cuisine.,Homemade,Mucenici,,Traditional,Desserts,Made,In

Potrivit lucrării "Ghidul sărbătorilor româneşti" (Irina Nicolau, Editura Humanitas, Bucureşti, 1998), "femeile fac măcenici pe care îi numesc sfinţişori sau bradoşi". Aceştia sunt în formă de om (opturi) sau de albină, iar femeile îi duc la biserică şi îi împart la săraci. "Tot acum fac un fel de turtă în chip de om fără ochi, numită Uitata. Ea se dă copiilor s-o mănânce cu miere şi se face pentru morţii care, din greşeală, n-au fost pomeniţi peste an. De Măcenici se fac şi focuri din gunoiul strâns din casă şi din curte. Tinerii sar peste foc. (...)", indică sursa citată.

De asemenea, potrivit tradiţiei populare, un alt obicei este acela de a consuma 40 sau 44 de pahare de vin.

Trecerea de la zodia Peștilor la cea a Berbecului. Fazele lunii

La 21 martie se face trecerea din Zodia Peştilor în Zodia Berbecului, care se încheie la 20 aprilie.

Luna și perioada de timp cât durează o rotaţie a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute şi 3 secunde, aproximativ 29 zile şi jumătate. În această mişcare se disting patru faze: lună nouă, primul pătrar, lună plină, ultimul pătrar.

Fazele Lunii: la 07 martie - Lună Plină (Luna începe să descrească) 14 h 40 m; la 15 martie - Luna la Ultimul Pătrar 04 h 08 m; la 21 martie - Lună Nouă (Luna începe să crească) - 19 h 23 m; la 29 martie - Luna la Primul Pătrar 05 h 32 m, potrivit Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu".

Zodiac,Sign,-,Aries.,Middle,Of,The,Solar,System.,Elements
Zodia Berbec. Shutterstock

Luna Plină, în tradiţia astrologică orientală

Fenomenul de Lună Plină reprezintă perioada de apogeu a influenţei Lunii asupra planetei noastre. În ciclul Lunar, acest moment este foarte important, evidenţiat mai ales în tradiţia astrologică orientală, care arată că înainte cu două zile de Luna Plină influenţa acestui astru este deosebit de benefică asupra planetei noastre.

Ziua cu Lună Plină este cea în care simţul măsurii şi al armoniei sunt mult mai uşor accesibile fiecărei fiinţe umane. Este ziua în care putem să ne temperăm pornirile şi ambiţiile egoiste prin conştientizarea adevăratelor noastre aspiraţii, fiind o zi pe care merită să o consacrăm iubirii, artei, frumuseţii, acţiunilor pline de dăruire.

În tradiţia populară se spune, cu privire la hrană, că este important să lăsăm de fiecare dată loc şi digestiei, adică să nu mâncăm până la saturaţie, ci să ne oprim cu puţin înainte, scrie astrohelios.ro, potrivit Agerpres.

Trecerea la ora de vară

România trece la ora de vară în ultima duminică a lunii martie, 26 martie, când ora 03:00 devine ora 04:00 (ora oficială a României trece de la GMT+2 la GMT+3). Orarul de vară se aplică până în ultima duminică din octombrie (29).

În România, ora de vară este corelată cu orarul de vară practicat în statele Uniunii Europene. Astfel, din ultima duminică a lunii martie, 27 martie, ora 03:00 devine ora 04:00 (ora oficială a României trece de la GMT+2 la GMT+3). 

Martie în tradiţia populară

În tradiţia populară, luna martie marchează începutul lucrărilor agricole - aratul, semănatul. Tot acum se curăţă livezile şi grădinile, se scot stupii de la iernat şi se ''retează'' fagurii de miere utilizaţi ca leac în medicina populară.

Sărbătorile cu dată fixă şi mobilă, în special Mucenicii sau Sfinţii, alcătuiesc un străvechi început de an agrar, cu obiceiuri vechi şi de o mare frumuseţe.

Tot în tradiţia populară se crede că în câte zile din martie va fi cer întunecat, în tot atâtea zile din cursul anului va ploua. Pe de altă parte, în câte zile va fi rouă, în tot atâtea va fi brumă după Paşte şi zile cu cer întunecat în august.

Dacă în martie nu plouă, va fi o recoltă bogată de grâu, precizează volumul ''Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român'' de Ion Ghinoiu, apărut în 1999 la Editura Fundaţiei Pro.

 

Intrebarea zilei

Cum vă petreceți prima lună de vară?

Partenerii Nostri