Data publicării:
La doar 21 de ani alerga, înota, făcea atletism și călărie, însă după un antrenament obișnuit, viața britanicei Katie Phillips (26) s-a schimbat complet.
În timpul ce alerga într-o competiție la universitate, a leșinat brusc, iar medicii s-au temut inițial că a suferit un infarct. Astăzi trebuie să aibă mereu la ea ceva ce majoritatea oamenilor ar căuta mai degrabă în bucătărie decât în geantă – pliculețe cu sare.
Katie din Southend a aflat după colaps că suferă de sincopă vasovagală și de sindromul tahicardiei ortostatice posturale (POTS). Ambele afecțiuni afectează ritmul cardiac și tensiunea arterială și provoacă leșinuri bruște. Inima ei poate accelera în câteva momente de la sub 60 de bătăi pe minut la aproape 200.
„Am fost mereu o persoană care a făcut sport – înot, atletism, alergare, călărie și chiar tir cu arcul călare. Tot ce puteam încerca”, și-a amintit Katie. „Dar când am leșinat, totul s-a schimbat atât de repede. Aveam doar 21 de ani și a fost înfricoșător”, a povestit ea.
Tânăra a ajuns la urgență, iar medicii au suspectat inițial un cheag de sânge în plămâni, iar mai târziu au apărut temeri și mai grave. „Când erau gata să mă externeze, medicul s-a uitat la analizele de sânge și părea speriat. Mi-a spus că pare că am suferit un infarct sau că sunt în pericol să fac unul în următoarele 24 de ore” , a descris Katie.
Treptat, cu ajutorul specialiștilor, a învățat să-și asculte mai bine corpul. Astăzi își controlează ritmul cardiac, consumă suficiente lichide și mai ales un aport ridicat de sare. „Corpul meu nu reglează bine temperatura, iar sarea mă ajută. Port cu mine pliculețe cu sare, pe care le iau când încep să tremur. Acesta este semnul că organismul meu trebuie să muncească mai mult pentru a regla ritmul cardiac”, a explicat ea.
Deși uneori o sperie palpitațiile, tânăra a reușit să revină la sport. Anul acesta a terminat chiar și semimaratonul londonez, „London Landmarks Half Marathon”.
Prin povestea ei, Katie vrea să le amintească tuturor că organismul avertizează adesea înainte de apariția unei probleme reale.
„Este ușor să pui totul pe seama stresului sau anxietății, dar uneori corpul încearcă să-ți spună ceva. Oricât de dificile ar părea lucrurile, există întotdeauna speranță”, a adaugat ea.
