24 iunie marchează sărbătoarea de Sânziene sau Drăgaica, un eveniment încărcat de tradiții străvechi, legende și superstiții. Creștinii ortodocși din Ardeal sunt cei care numesc sărbătoarea Sânziene, iar cei din Muntenia și Oltenia se referă la aceasta zi ca la Drăgaica.
În fiecare an, pe 24 iunie, creștinii prăznuiesc nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, sărbătoare cunoscută în calendarul popular sub denumirea de Sânziene sau Drăgaică.
Celebrată încă din vechime, aceasta este una dintre cele mai cunoscute și îndrăgite serbări câmpenești prilejuită de solstițiul de vară. Pentru că are loc la trei zile după evenimentul astronomic, mai poartă și numele Cap de ară.
În folclor, se spune că în noaptea de 23 spre 24 iunie, atât forțele binelui cât și cele ale răului ating apogeul.
Ce semnificație are sărbătoarea Sânzienelor - Drăgaica
Deși sunt asociate sărbătorii creștine a Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul și a Aducerii Moaștelor Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, Sânzienele își au originea într-un străvechi cult solar.
În credința populară, ele sunt considerate niște femei frumoase, adevărate preotese ale soarelui, care se ascund prin pădurile întunecate, neumblate de om.
Conform tradiției, Sânzienele plutesc în aer sau umblă pe pămant în noaptea de 23 spre 24 iunie. Cântă și dansează, împart rod, umplu de fecunditate femeile căsătorite, înmulțesc animalele și păsările, umplu de leac și miros florile și tămăduiesc bolile și suferințele oamenilor.
Spre deosebire de Rusalii, care sunt reprezentări fantastice aducătoare de rele, Sânzienele sunt zâne bune. Dacă sunt supărate pe oameni, pot deveni și forțe dăunătoare, lovindu-i pe cei păcătosi cu „lanţul Sânzienelor”. Legendele spun că la mânie pot stârni din senin vijelii şi pot aduce grindină, lăsand câmpul fără de rod și florile fără de leac.
Ce tradiții străvechi pentru fete se respectă de Sânziene și Drăgaică
Cu prilejul acestei sărbători, atât în ajunul, cât și în ziua de Sânziene, au loc o serie de practici și obiceiuri, cele mai multe dintre ele referindu-se la fertilitate, sănătate și dragoste. Tradițiile sunt diverse și numeroase, în funcție de zona geografică a ţării și influențele specifice regiunii.
Mai ales în zonele rurale, fetele merg la cules de flori de sânziene, pentru a împleti coronițe. Când sunt gata, le aruncă peste casă. Dacă o coroniță rămane agăţată și nu cade, e semn că acolo, în curând, va avea loc o nuntă. Unele fete păstrează câteva flori și pentru a le pune sub pernă, sperând că noaptea își vor visa ursitul.
În unele zone, în această zi se alege Drăgaica - cea mai cuminte, frumoasă și bună la inimă dintr-un grup de șapte fete, potrivit calendarulortodox.ro. Ea este împodobită cu spice de grâu și, alături de restul fetelor îmbrăcate în alb, pornește prin sat.
Un alt obicei specific zilei de Sânziene este scăldatul femeilor în apele curgătoare sau în roua dimineții. La răsăritul soarelui, femeile se spală într-un rău, iar mai apoi se tăvălesc în iarbă plină de rouă. În acest fel se spune că vor rămane curate și sănătoase, spălându-se de boli și probleme.
La fiecare răscruce de drumuri, fetele ar trebui să facă o horă și să cânte voioase. Tot de Sânziene, au loc și renumitele bâlciuri sau iarmaroace, un bun prilej pentru întâlnirea tinerilor în vederea căsătoriei.
24 iunie - Sânzienele şi Drăgaica la români
În anumite zone ale ţării, în ziua de Sânziene, se joacă Drăgaica. Două fete trebuie să se costumeze - una în haine bărbăteşti, iar cealaltă în costum femeiesc. Jucând rolurile de Drăgan şi Drăgaica, ele merg și dansează pe la case precum Căluşarii.
Jocul constă în sărituri în formă de cruce și îmbrăţişări. Cei care le primesc vor atrage norocul și vor alunga ghinionul, vor avea recolte bogate și spor la muncile câmpului.
Pentru alungarea spiritelor malefice, sunt zone în care se aprind focuri cu substanțe puternic mirositoare, se buciumă și se strigă pentru a alunga spiritele rele.
Foto: Shutterstock
