shutterstock_521981425
Actualitate

Tradiții și obiceiuri de Crăciun. Cum sărbătoresc românii nașterea Domnului

Spiritul Crăciunului ne cuprinde pe toți, cu mic, cu mare, cu mult înaitea zilei de 25 decembrie, când sărbătorim nașterea Domnului. Încă din noiembrie putem adăuga un glob roșu în coșul de cumpărături sau să visăm la cadouri, în speranța că suntem pe lista copiilor cuminți a Moșului, însă e important să nu uiți nici de tradiții și obiceiuri de Crăciun.

Citește și: Filme cu Moș Crăciun. Cele mai frumoase producții în care cei mici se bucură de magia Crăciunului

Deși anul acesta sărbătorile sunt puțin diferite din cauza pandemiei, unele lucruri nu se schimbă niciodată. Aroma cozonacului, mirosul bradului și colindele își vor face simțite prezența și în 2020. Tradițiile și obiceiurile de Crăciun rămân aceleași.

Împodobirea bradului

Conform tradiției, bradul de Crăciun se împodobește în seara de Ajun, pe 24 decembrie. Tentația fiind prea mare, majoritatea împodobesc bradul mai devreme, alături de prieteni și familie, pentru a atrage mai devreme spiritul sărbătorilor în casele lor. Un obicei mai puțin cunoscut presupune adăugarea unui mic săculeț de fasole pe una dintre ramurile bradului. Săculețul reprezintă purtiatea sufletului.

Citește și: Cele mai frumoase filme de Craciun. Productii pe care trebuie sa le vezi neaparat iarna

Colindăm, colindăm, că așa-i tradiția

Din cetele de colindători nu fac parte doar copiii bucălați, cu obraji roșii de la frig. Adulții nu se dau nici ei în lături de la astfel de tradiții. În timp ce tinerii colindători pot primi prăjituri, nuci sau chiar bani în urma urărilor oferite, colindătorii mai mari sunt tratați cu vin fiert, sărmăluțe calde și cozonac.

Colindătorii se adună în prima zi de Crăciun și pornesc cu Steaua pe la fiecare casă unde sunt primiți să vestească nașterea lui Iisus.

Se spune că Dumnezeu a lăsat colindele pe pământ pentru a mai scăpa oamenii de păcate, iar de ele nu se vor mai auzi diavolii vor ajunge printre noi.

Tradiția mesei de Crăciun

Masa de Crăciun marchează sfârșitul postului de aproximativ sașe săptămâni. La această masă sfântă oamenii se pot desfăta cu bucatele tradiționale pregătite de mâinile femeilor pricepute. Carnea proaspătă de la porcul tăiat de Ignat este transformată în cârnați, caltaboș, friptură sau tobă și reprezintă atracția mesei de Crăciun, alături de pâinea de cuptor, cozonacii calzi și prăjiturile pufoase.

Citește și: Mesaje de Craciun. Urari pe care le poti face de sarbatori celor dragi

Zone diferite, obiceiuri diferite

Moldovenii nu împodobesc doar brazii, ci au grijă și de casele lor, pe care le decorează cu diverse plante: busuioc, bumbișor, maghiran. Femeile nemăritate pot să-și viseze sortiții dacă pun pe prispa casei, într-o strachină, câte puțin din toate mâncărurile gătite.

De Crăciun, moldovenii pregătesc turtele și le păstrează până în primăvară, pentru a le pune în coarnele vitelor, înainte de arat. Pe vremuri mai exista o tradiție care astăzi s-a pierdut: punerea mâinilor pline cu aluat pe scoarța pomilor din livadă pentru a fi încărcați în anul următor.

Pe lângă colindătorii în port național popular, în Moldova mai poți întâlni pe ulițe "babe şi moşnegi", cete de mascați care prin joc, gesturi şi dialog transmit urări pentru anul care vine.

În Transilvania, după ce colindă din poartă în poartă, tinerii se pregătesc de Jocul Moșilor. O tradiție veche din Maramureș, la baza căreia se presupune că ar sta ceremoniile cu măști din nopțile de priveghi, în cinstea celor adormiți. Moșii maramureșeni, cu măști din blană și bice bat la ușile oamenilor pentru a-i speria și a le ura un an mai bun decât cel anterior.

În unele sate din Transilvania se mai păstrează și astăzi butea feciorilor, tradiție prin care băieții se strâng în ceată, fiecare cu un rol clar stabilit, cu scopul de a aduna vin pentru petrecerea din ultima săptămână a anului. Pițărăii mai pot fi văzuți colindând prin astfel de zone, cu nuci, biscuiți și colaci în trăistuțe. Belciugarii își fac și ei simțită prezența în fiecare casă în care sunt primiți prin jucarea unei mici scenete. Se crede că în casele unde sunt primiți belciugarii nu va lipsi belșugul.

Citește și: Filme cu Moș Crăciun. Cele mai frumoase producții în care cei mici se bucură de magia Crăciunului

În Banat, colindătorii se ”înarmează” cu un băț din alun în coajă sau afumat cu lumânarea și îl lovesc de podelele caselor în care sunt primiți. Astfel, ei alungă spirite și duhurile rele, șerpii și norii, ferind gospodăria de diavoli.

O altă tradiție cu poveste din această zonă este Crăciunul Fiarelor. În zorii ultimei duminici dinainte de Crăciun, un flăcău ”neînceput” este trimis la marginea satului pentru a alege una dintre măștile atârnate într-un copac. Măștile prinse de fetele satului cu o seară în urmă reprezintă spiritele rele. Tânărul cu masca pe chip devine ”vârva” satului, o personificare a lupului, văzut ca un ocrotitor al pădurilor. Acesta umblă prin sat alături de o ceată și sunt primiți de bărbații satului în curți, serviți cu bucate și băutură. Femeilor le este interzis să le apară în cale, pentru a nu risca să fie bântuite tot restul anului de lupi. La apus ceata de băieți oferă o jertfă pentru animalele pădurii la gura unei peșteri adânci.

În Oltenia cea mai răspândită colindă este ”Steaua”, cântată în cete de câte patru. Fiecare membru al cetei are câte o responsabilitate: unul este purtătorul stelei, unul se ocupă cu strânsul banilor și al nucilor, unul ține sacul și unul poartă ciomagul, folosit pentru apărare împotriva câinilor.

Citește și: Mesaje de Anul Nou. Idei pentru cele mai frumoase urari de Revelion

Tot în această zonă dăm și de cete de pițărăi, cu precizarea că din ele pot face parte doar bărbații, tinerii sau copiii. Îmbrăcați în haine populare pornesc la colindat în noaptea dinaintea Ajunului. Poartă cu ei steaguri cu clopoţei, năfrămi colorate, ciucuri şi coroniţe de flori pe care le agaţă de prăjini înalte.

Dobrogenii nu merg cu Capra, ci cu Struțul. Costumația tradițională este formată dintr-o țesătură groasă de lână de care sunt prinse legături de stuf și alte plante de pe malurile lacurilor.

Aici mai pot fi găsiți și moșoii, colindători cu măști colorate. Purtarea măștilor simbolizează prezența spiritelor străvechi care alungă tot ce e rău din calea nașterii pruncului Iisus. Acesti colindători vestesc un an mai îmbelșugat, mai liniștit și mai plin de bucurii. Pe lângă măști, moșoii mai au un cojoc lung până în pământ, întors pe dos, din blană de vulpe sau de iepure, coarne de berbec și panglici multicolore.

Ce nu ar trebui să faci în Ajunul Crăciunului

Se spune că ar fi indicat să nu se consume rachiu, căci aceasta e considerată băutura Diavolului. De asemenea, nu se dă nimic de împrumut, dar nici nu se acceptă obiectul împrumutat altădată.

Nu se aruncă gunoiul, căci se crede că îți alungi binele și bogăția din casă odată cu acesta. Se spune că nu este bine nici să te bați cu cineva, nici măcar în glumă, asta dacă nu vrei să fii plin de bube tot anul.

Credit foto: Shutterstock 

Intrebarea zilei

Considerați că banii sunt motiv de ceartă în relația de cuplu?

Partenerii Nostri